Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Acum 96 de ani, la 28 noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu Regatul României, în Palatul Mitropolitan din Cernăuți.

Anterior, pe 27 martie 1918, Basarabiei își declarase unirea, iar peste câteva zile, pe 1 decembrie 1918, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul se vor uni.

Fragment din declarația de unire a Bucovinei:

„După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.”

Ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov din 1939, în urma negocierilor dintre Germania nazistă și URSS comunistă, URSS acordă un ultimatum României. Din cauză că Franța capitulase iar Marea Britanie își retrăsese trupele din Europa și declarase României că socotește temporare pierderile teritoriale, România acceptă ultimatumul și, în 28 iunie 1940, URSS a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. După al Doilea Război Mondial, nordul Bucovinei și ținutul Herța au rămas URSS, iar după destrămarea URSS în Ucraina.