Pe când era la liceu, Lauran Bunting s-a îndrăgostit de un băiat mai mare ca ea. El i-a spus că respectă decizia ei de a nu avea relații intime. Părinții nu au fost de acord cu acest băiat, dar nu a ținut cont de ei.

Într-o zi: „Jucam basket. Am mers în garaj să bem ceva repede și atunci el s-a hotărât că nu îi pasă, a vrut să facem sex. L-am rugat, l-am implorat, dar m-a forțat să fac sex cu el.”

A descoperit apoi că a rămas însărcinată. Le-a spus părinților despre sarcină, dar i-a mai luat o vreme până să le spună despre faptul că a fost violată. Când, în cele din urmă, le-a spus, părinții i-au arătat compasiune și dragoste. Deși tatăl lui Lauran voia să facă avort, Lauran a refuzat. Iar bunicul și nepoțica au devenit cei mai buni prieteni după nașterea acesteia!

Lauran a născut-o pe Isabella la mai puțin de două săptămâni după absolvirea liceului. De atunci sunt mereu împreună. Vorbesc public împotriva avortului. Isabella a fost rugată să vorbească elevilor de la liceul unde a învățat, în 2016, când Isabella avea 7 ani. Au mers împreună la Ziua Națională a Sfințeniei Vieții Umane – National Sanctity of Human Life Day.

„Este o onoare deosebită să vorbesc elevilor despre valoare tuturor vieților. Chiar dacă timpul nostru este limitat, avem ca prioritate să povestim despre cele întâmplate ori de câte ori avem ocazia. Este incredibil să o auzi pe Isabella apărând viața copiilor nenăscuți. Ea se roagă adesea cu multă putere lui Dumnezeu ca să ocrotească pe copiii Săi nenăscuți.”

Alegerea vieții pentru copil a fost ceva rapid pentru Lauran. La început s-a gândit la adopție, să o încredințeze spre adopție. S-a răzgândit după ce a fost la Centrul de sprijin Miami Valley Women’s Center. La plecare, i-a fost oferită o garoafă cu un verset biblic: „Pentru că numai Eu ştiu gândul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gând bun, nu rău, ca să vă dau viitorul şi nădejdea” (Ieremia 29, 11).

În acel moment, Lauran a simțit că este un cuvânt de la Dumnezeu pentru ea, că e un îndemn să o crească ea pe Isabella. Iar deciziile de a o avorta și de a o crește pe Isabella au făcut-o mai puternică decât oricând.

„Cred că ori de câte ori pui viața altei persoane înaintea vieții tale te simți mai puternic. Cu toate că maternitatea este o călătorie care te sperie uneori, Dumnezeu mi-a dat puterea să trec peste cele mai grele momente și continuă să fie cu mine în momentele bune. Nimeni nu poate explica cât de multă bucurie simți când îți vezi copilul mergând pe drumul lui Dumnezeu.”

După ce a fost posibil să fie toată ziua împreună, pentru că Lauran a lucrat ca bonă, acum Lauran are alt serviciu.

Lauran Bunting știa că îi va fi greu să povestească public despre viol și cum a ales viața pentru fiica ei. Dar știe și că sunt femei care au nevoie să audă această poveste. Ele au nevoie de nădejde, iar Lauran dorește să le dea nădejde. Este o foarte mare presiune pe victimele violului să facă avort astfel încât ele simt că nu au altă opțiune decât avortul. Chiar și persoane care se consideră pro-viață enumeră copii concepuți în urma unui viol ca pe o excepție de la poziția lor pro-viață.

Lauran vrea să schimbe asta.

„Este evident sfâșietor să auzi pe cineva scuzând uciderea unui copil nevinovat. Dar pentru că sunt mamă a unui copil pentru care majoritatea oamenilor m-ar fi scuzat să îl ucid aceasta mă face și mai mult să fiu vocea acestor copii. Mă doare inima pentru o femeie care este violată. Îi simt durerea. Îi înțeleg lacrimile și temerile. Și mă rog ca ea să înțeleagă că acel copil care este în ea nu este un accident. Acei copii nu sunt o greșeală. Cine încearcă să șteargă din memorie evenimentul prin care au trecut prin uciderea copilului nu reușește, ci din păcate, doar adaugă mai multă durere. Poate nu azi, poate nu mâine poate nu o vor simți luni întregi. Dar, la un moment dat, vor simți această durere și își vor da seama că luarea vieții copilului lor nu a fost răspunsul. De aceasta am scris povestea noastră și am postat-o, rugându-mă ca măcar o femeie să o citească și să vadă minunea care crește în ea – ca să aleagă viața pentru copilul ei.”

Fiecare copil are dreptul să trăiască, indiferent de circumstanțele în care a fost creat.

Notă: Ziua Națională a Sfințeniei Vieții Umane – National Sanctity of Human Life Day a fost instituită de către Președintele Ronald Reagan în 13 ianuarie 1984, când a desemnat ziua de 22 ianuarie 1984 ca Ziua Națională a Sfințeniei Vieții Umane deoarece în acea zi se împlineau 11 ani de la decizia Roe v. Wade, prin care Curtea Supremă a legiferat avortul la cerere. Despre această decizie, Ronald Reagan a declarat că prin ea Curtea Supremă „a anulat legile noastre prin care se proteja viața copiilor nenăscuți”. În anii următori ai mandatelor sale, Ronald Reagan a continuat proclamarea acestei zile, în cea mai apropiată duminică de data de 23 ianuarie. Ziua a fost proclamată oficial de următorii președinții republicani. Chiar dacă președinții democrați Bill Clinton și Barack Obama nu au proclamat-o, ea a intrat în tradiția mișcării pentru viață din Statele Unite.

După http://liveactionnews.org/teen-choose-life-child-never-looked-back/