„Cum tu, care te zbați pentru viața copiilor nenăscuți, care vorbești despre faptul că avortul este cea mai mare încălcare a drepturilor omului de azi, ai ales să te vaccinezi, când aceste vaccinuri conțin celule de la copii avortați?”. Este o întrebare pe care o primesc des în ultimul timp, în particular, dar și public.

Iată ce am aflat despre asta înainte de a lua decizia să mă vaccinez.

*Mențiuni: 1. Acest articol abordează strict problema celulelor de copii avortați și nu reprezintă o discuție despre eficacitatea vaccinurilor. 2. În studiile de specialitate, termenii folosiți sunt „fetus”, „celule fetale”, „linii de celule fetale”, dar acesta fiind un text de popularizare voi folosi termenul de „copil” pentru că în limbajul cotidian acesta este folosit când e vorba de sarcină, naștere, avort.

Cum stau lucrurile?

Răspunsul redus la esență: vaccinurile actuale împotriva Covid-19 nu conțin celule de la copii avortați. Atunci de unde a apărut opinia că ele conțin celule de la copii avortați? A apărut din cauza faptului că în unele dintre etapele realizării vaccinurilor sunt folosite linii de celule care își au originea în celule fetale – celule de la copii avortați. Aceste linii de celule sunt folosite și în realizarea a extrem de multe alte produse farmaceutice, alimente, băuturi răcoritoare, produse de înfrumusețare, produse anti-îmbătrânire etc.

Iată câteva exemple celebre:

Medicamente „main-stream”, precum paracetamol, aspirină, ibuprofen, claritin, omeprazol, tylenol  sau ventolin[1] au fost dezvoltate sau se testează prin utilizarea liniilor celulare care sunt folosite și la vaccinurile anti-Covid-19. Aspirina a fost descoperită înainte de liniile acestea, dar se fac teste cu ea pe aceste linii pentru diferite tratamente.

Arbidolul[2] și ivermectina[3] au fost testate pe aceste tipuri de celule, pentru a vedea eficiența lor în tratarea oamenilor, inclusiv de Covid-19. Aceleași linii celulare au fost utilizate în dezvoltarea anticorpilor monoclonali și a Remdesivirului[4].

Ce sunt și cum au apărut aceste linii de celule?

Pentru a produce un vaccin sunt trei mari etape: dezvoltare, producție, testare. În etapa de producție virusurile vii sunt neutralizate pentru a nu putea infecta oamenii prin cultivarea lor pe celule. În etapa de testare, se verifică care este acțiunea virusului, a virusului neutralizat asupra unor celule. Pentru aceasta, se folosesc celule din linii de celule multiplicate în laborator, care au provenit de la animale, oameni vii sau oameni morți – inclusiv copii avortați sau morți prin avort spontan. De exemplu, din celulele recoltate în 8 februarie 1951 de la Henrietta Lacks, o femeie afro-americană de 31 de ani, mamă a cinci copii, venită la un control în urma căreia s-a descoperit că are cancer cervical (din cauza căruia a decedat în 4 octombrie 1951), s-a dezvoltat linia de celule numită HeLa, care a fost prima linie de celule umane care se pot divide continuu, în urma unor modificări pentru a depăși numărul de diviziuni posibile în mod normal.

Linii de celule pornite de la copii avortați și care apoi au fost multiplicate în laborator și au fost folosite în activitățile de producere a vaccinurilor împotriva Covid-19 sunt: HEK 293, MRC-5, PER.C6 și WI-38. 

Linia celulară HEK 293[5] a fost dezvoltată prin imortalizarea unor celule renale embrionare recoltate de la o fetiță avortată la cerere sau moartă prin avort spontan (nu se știe sigur, mai probabil este avortul la cerere) în Olanda în 1973. Este cea mai folosită linie după HeLa.

Linia celulară MRC-5[6] a fost dezvoltată prin imortalizarea unor celule pulmonare luate de la un băiețel de 14 săptămâni avortat la cerere în anul 1966 în Marea Britanie.

Linia celulară PER.C6[7]  a fost dezvoltată prin imortalizarea unor celule din retina unui copil de 18 săptămâni avortat în 1985.

Linia celulară WI-38[8] a fost dezvoltată prin imortalizarea unor celule pulmonare preluate de la o fetiță de trei luni avortată în 1962, mama fiind suedeză, pe motivul că părinții considerau că au prea mulți copii.

De la începutul utilizării acestor linii celulare și până în prezent, ingineria genetică a multiplicat mii de generații de celule, astfel încât liniile celulare actuale folosite în dezvoltarea și testarea vaccinurilor nu mai conțin materialul genetic utilizat inițial de la copiii avortați.

Pe scurt, dr. Aleena Banerji, profesor la Harvard Medical School și membru în Grupul operativ pentru vaccinuri COVID-19 din cadrul Colegiului American de Alergie, Astm și Imunologie: aceste celule „sunt cultivate într-un cadru de laborator. Sunt generații îndepărtate față de țesutul fetal original și nu conțin țesut de la un făt”[9].

De aceea cred că este adevărat ce a spus Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford[10]: celulele utilizate în vaccinurile anti-Covid-19 „nu conțin material animal, cu atât mai mult nu conțin material uman”.

În ce fel s-au folosit celulele multiplicate în laborator la dezvoltarea vaccinurilor împotriva Covid-19?

Celulele HEK 293 au fost folosite în procesul de fabricare a vaccinurilor AstraZeneca[11] și Johnson&Johnson[12] și în procesul de testare a eficienței vaccinurilor Pfizer, Moderna[13] și Sputnik-V[14].

Celulele PER.C6 au fost folosite în procesul de fabricare a vaccinului Johnson&Johnson[15] și pentru testarea vaccinului AstraZeneca[16].

Celulele MRC-5 și WI-38 au fost folosite în diferite etape de testare ale vaccinurilor anti Covid-19[17].

Vaccinurile pe bază de ARN mesager (Pfizer, Moderna) folosesc aceste linii celulare doar în etapa de testare. Vaccinurile AstraZeneca și Johnson&Johnson au folosit aceste linii atât în producție, cât și în etapa de testare.

În ce alte domenii mai sunt folosite aceste linii celulare?

Pepsi, Coca-Cola, Kraft Foods, Nestlé sunt doar patru dintre marile companii care au colaborat cu compania Senomyx pentru a dezvolta sute de arome și potențiatori de gust. Aceste arome au fost testate pe linia celulară HEK 293 și pe o derivată a acesteia, HEK293 T[18]. Colaborarea dintre Pepsi și Senomyx s-a încheiat în 2019[19].

Efectele paracetamolului și ibuprofenului au fost testate pe celule HEK 293[20].

Penicilina, streptomicina, gentamicina, dexametazona au salvat milioane de vieți până acum. Pentru a fi evaluată toxicitatea celulară pe care o pot cauza, aceste medicamente au fost testate pe celule HEK 293[21]. De asemenea, unele dintre efectele melatoninei au fost descoperite prin testarea acesteia pe celule HEK 293[22].

Linia WI-38 a contribuit la evitarea a 4,5 miliarde de îmbolnăviri și la salvarea a 10,5 milioane de vieți în perioada 1960–2015, prin folosirea ei în vaccinurile anti-polio, anti-rabie, împotriva rubeolei, rujeolei, oreionului, varicelei, Zonei Zoster, hepatitei A[23].

Medicamente pentru hemofilie, artrită reumatoidă, fibroză cistică folosesc și ele liniile în cauză.

Acestea sunt doar câteva exemple din numărul uriaș de produse obișnuite la care s-au utilizat aceste linii celulare, extrem de folosite în industrie – de exemplu, doar pe platforma de articole medicale PubMed sunt în acest moment peste 7.700 de articole științifice despre utilizarea HEK 293.

Cele două poziții pro-viață față de utilizarea liniilor de laborator cu origini în celule de la copii avortați

În fața celor de mai sus, pentru cineva care crede 100% că avortul la cerere este absolut de nesusținut, există două posibile căi de acțiune:

• Prima este cea strictă: întrucât aceste linii au legătură, oricât de îndepărtată, cu avortul unui copil, nu voi folosi niciun produs în a cărui fabricare a fost utilizată o astfel de linie. În acest caz, ar trebui asumat că nu doar vaccinurile anti-Covid-19 la care s-au folosit liniile respective nu trebuie folosite, ci nici toate celelalte mii, zeci de mii de produse cu care suntem foarte obișnuiți și nu ne punem problema că în procesul lor de fabricație au fost utilizate liniile pornite de la copii avortați.
• A doua este cea a unei acceptări date de conjunctura concretă de azi și de munca de a repara problema fundamentală a avortului: 1. întrucât în realizarea tuturor vaccinurilor aprobate anti-Covid-19 au fost implicate liniile de mai sus, considerând că vaccinarea îmi aduce bine nu doar mie, ci și celor din jur, și 2. întrucât practic este vorba de o linie de celule create prin inginerie genetică în care doar primele celule, de acum câteva decenii, au fost de la un copil avortat, iar celelalte celule au fost create în laborator și nu sunt din trupul acelui copil, 3. voi utiliza vaccinuri și medicamente în al căror proces de fabricație au fost folosite aceste linii, 4. dar voi face tot ce pot ca să stimulez realizarea de vaccinuri și medicamente în care să nu fie deloc implicate liniile menționate.

Aici se mai poate menționa că avorturile nu au fost făcute special pentru a se crea liniile, ci după avort au fost luate celulele de la copii.

Așadar, am ales a doua cale nu pentru că o consider ideală, ci fiind conștientă că nu este ideală și că acest lucru are nevoie să nu rămână așa.

Nu vreau să atac pe cineva pentru a-mi susține alegerea prin asta, dar trebuie să fim sinceri și să ne întrebăm dacă există o singură persoană în această lume care a ales să nu folosească niciun produs la care s-au folosit linii pornite de la un copil avortat și s-a informat minuțios despre lanțul de producție și despre testări la tot ce folosește – repet, sunt nenumărate produse medicale, alimentare etc. în cauză. Dacă există, mă plec cu smerenie în fața acelei/acelor persoane, pentru că sunt un model viu de jertfire de sine pentru a nu face niciun rău aproapelui și sper că îi protejează pe semeni în alte moduri, eficiente, de diferite boli, inclusiv de Covid-19.

Revenind la faptul că nu trebuie să fim de acord cu folosirea liniilor respective fără a căuta alternative în viitor:

În primul rând sunt deplin conștientă că am o responsabilitate morală față de copiii avortați de la care s-au prelevat celulele inițiale. Este firesc ca acești copii să fie în gândurile și în rugăciunile noastre, așa cum sunt persoanele născute ale căror celule au stat la baza unor linii de celule. Iată care este raportarea la Henrietta Lacks, despre care am amintit la început: numele ei este purtat de conferințe științifice (la Morehouse School of Medicine și John Hopkins University), de clădiri care adăpostesc instituții medicale (John Hopkins University), de o planetă, de o lege privind cercetarea cancerului[24]; în 13 octombrie 2021, Organizația Mondială a Sănătății a înmânat fiului ei, Lawrence Lacks, Premiul directorului General, ca o recunoaștere a contribuției ei (despre care nu a știut și nu avea cum să își dea acordul) la dezvoltarea științei și medicinei[25].

Henrietta Lacks și cei patru copii nenăscuți avortați au contribuit, și ei fără voia lor, la dezvoltarea unor linii celulare folosite în cercetare care au sprijinit crearea de produse care salvează milioane de vieți, de aceea suntem datori să le mulțumim în ce forme putem.

Una dintre formele în care putem mulțumi acestor copii este să sprijinim pe alți copii să nu fie avortați, sprijinind mamele lor să rezolve problemele care determină avortul. Apoi, dacă cei care consideră că trebuie boicotate produsele în a căror producție au fost prezente liniile pornite de la copii avortați ar face lucruri concrete pentru femeile în criză de sarcină, pentru copii orfani și cu dizabilități, cred că nu ar mai exista nicio femeie în criză de sarcină care să nu aibă parte de sprijin, iar mentalitatea publică ar deveni pro-viață.

Prin alegerea celei de-a doua variante nu susțin nepăsarea față de semeni, injustiția socială – justiția socială rămâne un ideal în această lume și, chiar dacă nu va fi atins niciodată, sufletele noastre se transformă și în funcție de ce facem sau nu facem în fața nedreptății. Cred că în calitate de creștini, în calitate de oameni pro-viață, problema demnității umane ar trebui să ne preocupe în fiecare zi. Bem o ceașcă de cafea? Să ne gândim că o parte din cafeaua folosită de Jacobs, Nestle și alte companii provine de pe plantații unde se practică de facto sclavia[26]. Ne cumpărăm haine de la H&M, Adidas și alte companii renumite? Să ne gândim la femeile care lucrează în condiții inumane în fabricile de haine din Cambodgia sau la femeile însărcinate care sunt concediate sau presate să avorteze pe motiv că nu sunt suficient de productive în câmpul muncii[27]. Avem o responsabilitate morală față de acești oameni. Și mai ales față de copiii nenăscuți al căror strigăt mut în clipa avortului este cea mai înăbușită voce din lume care strigă după dreptate. În fiecare caz în parte suntem datori să căutăm soluții realiste, care să funcționeze, iar acestea, de obicei, se realizează prin eforturi mari pe termen lung.

În al doilea rând, pe plan instituțional, dacă ne pare rău și știm că e rău că producătorii au folosit aceste linii celulare în dezvoltarea vaccinurilor împotriva Covid-19, atunci să încurajăm companiile producătoare să dezvolte alternative bazate pe respectarea demnității umane. Personal, le voi scrie și le voi prezenta faptul că au alternative, pentru că acestea există – pentru că asta înseamnă soluție realistă: să propui și calea bună pe care se poate merge, pe lângă faptul că arăți că o cale este rea. De exemplu, vaccinul pe care l-a produs compania CureVac nu folosea în niciun fel liniile pornite de la copii avortați dar, după ce testele au arătat o eficiență de doar 48%, cererea de a fi aprobat a fost retrasă de companie.

Alt exemplu de căutare activă de soluții sunt deciziile National Institute of Health din SUA, care în decembrie 2018 a alocat 20 de milioane de dolari proiectelor de cercetare pentru a descoperi alternative la folosirea țesuturilor de copii avortați, iar în iunie 2019 a interzis cercetările care folosesc țesuturi de la copii avortați la cerere[28]. Aceasta s-a făcut sub administrația Trump, dar a fost permisă în continuare folosirea vechilor linii – poziție coerentă cu faptul că tratamentul utilizat de Trump în perioada în care a avut Covid-19 a fost realizat tot pe aceste linii vechi[29].

Faptul că se pot găsi soluții pro-viață în cele mai dificile probleme medicale este exemplificat de Shinya Yamanaka.

Shinya Yamanaka[30] este un cercetător japonez care a câștigat în 2012 Premiul Nobel în Medicină „pentru descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”. Pe scurt: nu i s-a părut normal ca celulele stem să fie luate de la copii avortați și a căutat o modalitatea de a produce celule stem care să nu implice un avort. Și a reușit! Descoperirile lui au schimbat modul în care se desfășoară cercetarea celulelor stem.

Pe larg, pe site-ul Premiului Nobel, munca acestui cercetător pro-viață este descrisă astfel:

„Viața noastră începe atunci când un ovul fertilizat se divide și formează noi celule care, la rândul lor, se divid. Aceste celule sunt identice la început, dar devin din ce în ce mai variate în timp. S-a crezut multă vreme că o celulă matură sau specializată nu putea reveni la o stare imatură, dar acest lucru s-a dovedit incorect. În 2006, Shinya Yamanaka a reușit să identifice un număr mic de gene în genomul șoarecilor care s-au dovedit decisive în acest proces. Când sunt activate, celulele pielii de la șoareci ar putea fi reprogramate în celule stem imature, care, la rândul lor, pot crește în diferite tipuri de celule din organism”[31].

---

[1] https://www.webmd.com/vaccines/covid-19-vaccine/news/20210918/some-medications-also-tied-to-religious-vaccine-exemption

[2] https://www.nature.com/articles/s41421-020-0169-8

[3] https://link.springer.com/article/10.1007/s43440-020-00195-y

[4] https://www.inquirer.com/health/coronavirus/covid-19-vaccine-and-anti-abortion-ethical-qualms-20210305.html

[5] https://en.wikipedia.org/wiki/HEK_293_cells

[6] https://en.wikipedia.org/wiki/MRC-5

[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Use_of_fetal_tissue_in_vaccine_development

[8] https://en.wikipedia.org/wiki/WI-38

[9] https://www.healthline.com/health-news/no-fetal-tissue-wasnt-used-to-create-the-jj-covid-19-vaccine#What-are-fetal-cell-lines,-and-why-are-they-not-fetal-tissue

[10] Dezbaterea „Vaccinul și vaccinarea – între teamă, speranță și încredere”, în cadrul emisiunii „Credință și cultură”, moderată de Vasile Bănescu, la Trinitas TV, în data de 25.01.2021. Link: https://www.youtube.com/watch?v=uR9AVU_KOgs&t=2117s

[11] https://www.gov.uk/government/publications/regulatory-approval-of-covid-19-vaccine-astrazeneca/information-for-healthcare-professionals-on-covid-19-vaccine-astrazeneca-regulation-174

[12] https://www.nationalreview.com/2020/12/the-facts-about-the-pfizer-and-moderna-vaccines-and-fetal-cell-lines/

[13] Naderi Sohi, A., Kiani, J., Arefian, E., Khosrojerdi, A., Fekrirad, Z., Ghaemi, S., … & Soleimani, M. (2021). Development of an mRNA-LNP Vaccine against SARS-CoV-2: Evaluation of Immune Response in Mouse and Rhesus Macaque. Vaccines, 9(9), 1007. Disponibil la: https://www.mdpi.com/2076-393X/9/9/1007/htm

[14] https://en.wikipedia.org/wiki/Use_of_fetal_tissue_in_vaccine_development

[15]Zimmerman, R. K. (2021). Helping patients with ethical concerns about COVID-19 vaccines in light of fetal cell lines used in some COVID-19 vaccines. Vaccine. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8205255/

[16] https://en.wikipedia.org/wiki/MRC-5

[17] Laurent, A., Abdel-Sayed, P., Hirt-Burri, N., Scaletta, C., Michetti, M., de Buys Roessingh, A., … & Applegate, L. A. (2021). Evolution of Diploid Progenitor Lung Cell Applications: From Optimized Biotechnological Substrates to Potential Active Pharmaceutical Ingredients in Respiratory Tract Regenerative Medicine. Cells, 10(10), 2526. Disponibil la https://www.mdpi.com/2073-4409/10/10/2526

[18] https://www.nytimes.com/2005/04/06/business/food-companies-test-flavorings-that-can-mimic-sugar-salt-or-msg.html

[19] https://twitter.com/pepsico/status/1201623872187097088

[20] Park, H., Kim, E. J., Han, J., Han, J., & Kang, D. (2016). Effects of analgesics and antidepressants on TREK-2 and TRESK currents. The Korean Journal of Physiology & Pharmacology, 20(4), 379-385. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4930906/.

[21] Kalinec, G., Thein, P., Park, C., & Kalinec, F. (2016). HEI-OC1 cells as a model for investigating drug cytotoxicity. Hearing research, 335, 105-117. Disponibil la: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26930622/.

[22] Chan, C. W. Y., Song, Y., Ailenberg, M., Wheeler, M., Pang, S. F., Brown, G. M., & Silverman, M. (1997). Studies of melatonin effects on epithelia using the human embryonic kidney-293 (HEK-293) cell line. Endocrinology, 138(11), 4732-4739. Disponbil la: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9348200/

[23] S. J. Olshansky and L. Hayflick, The Role of the WI-38 Cell Strain in Saving Lives and Reducing Morbidity. AIMS Public Health. 2017; 4(2): 127–138. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5689800/  

[24] https://en.wikipedia.org/wiki/Henrietta_Lacks

[25] https://www.aljazeera.com/news/2021/10/14/who-honours-henrietta-lacks-for-her-world-changing-legacy

[26] https://adevarul.ro/economie/business-international/nestlesi-jacobs-admis-parte-cafeaua-folosita-produsele-arputea-proveni-plantatii-braziliene-utilizeaza-sclavi-1_56d7bae35ab6550cb86f3fc9/index.html

[27] https://www.totb.ro/sclavia-din-spatele-unor-importante-marci-de-haine/

[28] Congressional Research Service, Human Fetal Tissue Research: Frequently Asked Questions, august 2019. Disponibil la https://sgp.fas.org/crs/misc/R44129.pdf.

[29] https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/tratamentul-revolutionar-primit-de-donald-trump-a-fost-dezvoltat-printr-un-program-lasat-chiar-de-administratia-lui-fara-finantare-1381911

[30] https://lozierinstitute.org/dr-yamanakas-nobel-prize-a-victory-for-ethical-stem-cell-research/

[31] https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2012/yamanaka/facts/