În vreme de pandemie, BOR este unul dintre cei mai importanți susținători ai spitalelor din România și are o activitate nedepășită de nici o altă instituție în afară de stat în sprijinul cetățenilor români afectați, în diferite moduri, de pandemie. Asta deși BOR nu a primit în administrare milioane de euro de la stat pentru a dota spitalele. Deși BOR nu are o obligație legală în fața statului de a face toată caritatea pe care o face în aceste zile. În schimb, are obligația morală, din totdeauna și în fața lui Dumnezeu, de a lucra binele oamenilor.
Așa se explică cum, până acum, BOR a oferit ajutoare în valoare de milioane de euro, mii de tone de alimente și mii de credincioși fac voluntariat în fel de fel de forme pentru a ajuta oamenii. De la vlădică la opincă: mai mulți ierarhi, în frunte cu Patriarhul Daniel, au donat salariile lor și mii de preoți din toate zonele țării le-au urmat exemplu.
Înainte să citiți lista cu câteva acțiuni ale BOR din această perioadă, e bine de spus că nu e prima dată în istorie când BOR vrea și spitale, și biserici. Primele spitale din România au fost înființate de BOR: Mitropolitul Anastasie Crimca a înființat la Suceava primul spital public atestat documentar (1619 – 1641); a urmat înființarea Spitalului „Colțea” în 1704, a Spitalului Sf. Pantelimon din București în 1735-1752. Episcopul Ioanichie al Romanului a înființat la Mănăstirea „Precista Mare” spitalul cu același nume, în Roman, iar la Focşani, în incinta Mănăstirii „Sfântul Prooroc Samuil”. A urmat așezământul care va deveni cel mai mare spital din Moldova: Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași a fost înființat la inițiativa Sf. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, în 1757.
Secularismul, în special comunismul, a despărțit biserica de spital, iar cartea de istorie și dorința de a ajuta arată că Dumnezeu le-a creat pe amândouă, pentru a ajuta împreună oamenii. De aceea BOR a vrut, vrea și va vrea și biserici, și spitale.
