Alegerea făcută sub influența pasiunii, spontană, sinceră, ce pare a corespunde năzuintelor interioare ale omului, poate fi considerată alegere liberă? În psihologie este larg răspândită teza potrivit căreia ignorarea emoțiilor, ce reprezintă în conștiință cerințele, dorințele, motivațiile, duce la alegeri de viață false, săvârșite pe baza normelor exterioare, nu a propriilor înclinații și interese – însă urmarea propriilor emoții nu poate duce, oare, la alegeri de viață false, transformându-l pe om într-un rob al patimilor sale?

Alegerea liberă este alegerea care corespunde năzuințelor fundamentale ale omului, nu celor impuse lui, dar pentru a face o astfel de alegere trebuie să înțelegem în mod corect, să ne putem simți în mod corect năzuințele autentice. Nu orice năzuință sau dorință ce pare autentică, importantă, prețioasă, celui ce o are se dovedește a fi cu adevărat astfel când este pusă la încercare.

În spatele alegerii pe care o face omul se află un anumit proiect de viitor pe care îl dorește. Făcând alegerea, luând hotărârea și înfaptuind-o, ne construim un anumit viitor. Oare rareori se întâmplă ca pe măsura înaintării către dorita realitate viitoare, pe măsura realizării proiectului, a înfăptuirii planurilor, omul să înțeleagă că nu are nevoie de lucrurile acelea, să înțeleagă că s-a rătăcit crezând că dorita realitate viitoare este într-adevăr valoroasă în ce-l privește, să înțeleagă că a făcut o alegere greșită, mișcându-se în direcția acestei realități pe care o dorește?

Înfăptuindu-și năzuințele lăuntrice, omul crede adesea că se dezvoltă ca personalitate, că devine autentic. Formarea în societate a concepțiilor despre valoarea autorealizării, despre valoarea urmărilor propriilor dorințe, propriilor cerințe, fără a menționa necesitatea evaluării conținutului lor, nu e atât de inofensivă, fiindcă îl impulsionează pe om să nu aibă o atitudine critică față de năzuințele sale, față de dorințele sale. (…)

Înfăptuind alegerea și luând decizia, omul procedează în mod corespunzător valorilor pe care le consideră semnificative și importante pentru el. În procesul alegerii valorice pot fi distinse câteva momente: alegerea unei alternative sau alteia, justificarea alegerii, discreditarea valorilor respinse și aprecierea pozitivă a celor alese, luarea deciziei, justificarea deciziei luate, înfăptuirea deciziei. Justificarea lăuntrică a alegerii și a deciziei luate se înfăptuiește în cursul efortului sufletesc orientat spre restructurarea sferei valorilor, spre discreditarea valorilor respinse și spre întărirea, consolidarea valorilor alese. (…)

Corectitudinea sau incorectitudinea alegerii nu e determinată de aceea că omul a urmat sau nu impulsului lăuntric sau stimulului lăuntric, ci de măsura în care ea corespunde «eului» duhovnicesc al omului, conștiinței lui. Important nu e atât faptul că omul urmează sfaturilor din afară sau dorințelor dinăuntru. Se pot da numeroase exemple când ne pare rău de o alegere pe care am făcut-o sub înrâurirea părinților sau luându-ne după părerea societății (…): „Îmi pare rău că m-am măritat, m-am temut că o să rămân singură…”, „Îmi pare rău că m-am încurcat cu tânărul acela, dar era interesant cu el… Și, de altfel, așa se obișnuiește, să fii cu cineva.”

O alegere adevărată, corectă, autentică și productivă are loc atunci când se descoperă anumite valori obiective, valori profunde, valori-cheie ale personalității. Când omul răzbate până la conștiința sa, el descoperă un fundament de profunzime pentru compararea alternativelor – și, iată, atunci când el descoperă acest fundament, el face o alegere autentică, pentru care nu îi va părea rău. Aprecierea acestei alegeri nu se schimbă cu timpul, și apar forțele necesare pentru acceptarea și înfăptuirea deciziei, și în suflet nu există anxietate. În schimb, când acest fundament nu este găsit, omul alege ceva mai puțin important, inferior posibilităților existenței, inferior față de cele la care îl cheamă valorile de profunzime.

Fragment din cartea Depășirea anxietății. Cum se naște pacea în suflet, Editura Sophia. Cartea poate fi achiziționată de aici.