Continuu există „convertiri” ale unor persoane pro-avort către pro-viață. Cele mai impresionante sunt cele ale doctorilor ginecologi sau a personalului medical implicat în avorturi. După zeci, sute, mii sau zeci de mii de avorturi se întâmplă ceva care îi determină să considere avortul o crimă care nu poate fi justificată și să nu mai facă. Acel „ceva” nu este o noutatea medicală; ca specialiști, ei cunosc cel mai bine dezvoltarea intrautrină a copilului și știu că prin avort este distrusă o ființă umană, aflată în primele luni de viață. Declicul este dat de conștientizarea că, într-o formă sau alta, acea ființă umană este nedreptățită, că cineva abuzează de ea.

Sursă: LiveAction

Mărturia de mai jos este a unei femei medic ginecolog care a făcut avorturi și a devenit pro-viață în urma înțelegerii a ceea ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului. Și-a dat seama că decizia unui grup de persoane de a considera că un alt grup de persoane nu sunt oameni legitimează distrugerea acestora.
Cândva avortul va fi de neconceput, așa cum Holocaustul este de neconceput.

Fostul directorul medical al unei clinici Planned Parenthood din SUA, Dr. Kathi Aultman, și-a încetat activitatea de medic ce făcea avorturi la scurt timp după nașterea fiicei sale, cu toate aceastea încă simțea că femeile aveau un „drept” la avort. În timp ce ea nu mai era dispusă să realizeze avorturi așa cum făcuse în trecut, era dispusă să le sugereze pacienților ei această posibilitate. Chiar și după ce a devenit creștină, aceasta a spus că nu putea accepta ideea că avortul este inutil.
Asta, până când niște prieteni apropiați i-au arătat un articol despre Holocaust.

„Lucru care în cele din urmă m-a convins, a fost ceea ce au făcut niște prieteni, niște prieteni apropiați, care m-au acceptat chiar dacă știau care este părerea mea, dar au fost suficient de curajoși cât să-mi spună la un moment dat: «Înțelegem care e poziția ta, dar nu ai vrea să citești acest articol?» Și era un articol despre Holocaust și compararea Holocaustului cu avortul”.

Tatăl lui Aultman a făcut parte din grupul militar care a eliberat primul lagăr de concentrare în timpul celui de-al doilea război mondial. Auzise povești despre experiențele lui toată viața. Când a devenit doctor, nu a putut înțelege cum medicii naziști făcuseră ceea ce făcuseră.

„Când am citit acea comparație între Holocaust și avort, am înțeles în cele din urmă cum au putut medicii naziști face lucrurile oribile pe care le-au făcut”, a spus ea. „Pentru că, așa cum nici eu nu consideram fătul nenăscut ca pe o persoană, nici ei nu-i considerau pe evrei și pe țigani și pe ceilalți ca pe oameni. Și dacă nu consideri că cineva este om, poți face orice dorești. Atunci am realizat că sunt un ucigaș în masă, că am ucis toți acești oameni. Și atunci mi-am schimbat complet viziunea asupra avortului.”

A fost nevoie de multe rugăciuni pentru ca Aultman să depășească durerea și regretul față de avorturile pe care le-a comis. A primit consiliere și a mers la un centru de vindecare creștină pentru a găsi o cale de a se ierta pe sine și de a fi iertată.

Este un lucru extrem de controversat să compari Holocaustul cu avortul, dar când îți dai seama de asemănări, devine evident că cele două au luat naștere din aceeași mentalitate. Adolf Hitler însuși a susținut avortul. Odată cu Holocaustul am văzut dezumanizarea poporului evreu până la punctul în care erau tratați ca animalele – de fapt, chiar mai rău decât animalele. Ei au fost uciși prin foamete, împușcături, arsuri, torturi medicale și camere de gazare, pur și simplu pentru că o persoană și susținătorii săi au considerat că aceștia nu sunt oameni și nu merită să trăiască. Li s-a furat calitatea de a fi indivizi umani.

Dr. nazist Herta Obeheuser ucidea copii și apoi le îndepărta membrele și organele vitale, la fel cum se întâmplă în cazurile avorturile prin dilatație și evacuare, așa cum se arată în videoclipul de mai jos, metodă folosită astăzi pentru a dezmembra copiii în uter și pentru a le vinde ulterior organele și părțile corpului pentru experimente.

Medicii naziști nu s-au concentrat numai pe torturarea și uciderea oamenilor evrei, ci și a persoanelor considerate a fi grav bolnave sau cu dizabilități, similar cu modul în care în prezent, oamenii din uter, care sunt diagnosticați cu o problemă de sănătate sau un handicap, sunt propuși pentru exterminare prin avort. În timp ce persoanele cu dizabilități erau numite „consumatori inutili” de către naziști, copiii nenăscuți sunt considerați „paraziți” de către suporterii avortului.

Prin avort, vedem dezumanizarea ființelor umane în interiorul uterului, deoarece societatea a decis că sunt prea mici și prea tinere ca să conteze. Acestora li s-a luat umanitatea și calitatea de a fi indivizi umani, și asemenea evreilor în zilele lui Hitler, sunt uciși prin dezmembrare și otrăvire pentru simplul fapt că sunt cine sunt, pentru că o persoană consideră că nu sunt ființe umane și nu sunt demne de viață.