După un an de zile de lucru, a apărut articolul despre centrele de criză de sarcină pregătit de Scena 9!
Vă invit să îl citiți și apoi vă invit să citiți una dintre variantele bancului „Iepurașul și basca” și să (re)vedeți sketch-ul „Vreau o bască” cu Tamara Buciuceanu Botez și Marian Hudac.
Ideea e simplă. Dacă spui ceva de avort apar imediat întrebările: dar voi cu ce o ajutați pe mamă, dar voi ce faceți pentru copil. Dacă faci un centru în care sprijini femeia însărcinată și copilul, atunci de ce îl faci.
Și explicația e simplă:
- lupul: vă las să îl identificați dvs. în funcție de situație este categoria celor care profită de pe urma avortului la cerere
- vulpea: ipocrizia care nu știe când începe viața umană, care nu a cunoscut femei bătute să avorteze, care nu a cunoscut femei cu sindrom post-avort etc.) se întâlnesc ei decid la unison că, cu bască sau fără basca iepurașului: nu sprijini, de ce nu sprijini? Sprijini, de ce sprijini?
Dacă te gândești că iepurașul este nedreptățit, atunci pățești și tu ca iepurașul: Și poc!
Morala pe care vor lupul și vulpea să în înțelegem: nu există criză de sarcină, nu există primele 9 luni de viață intrauterină, nu există presiune pe femeia însărcinată.
Dragi susținători ai vieții, istoria ne arată că lup, vulpe și iepuraș au existat, există și vor exista cât va fi această lume.
Dar vă invit să urmăriți și sketch-ul cu Tamara Buciuceanu Botez și Marian Hudac, acolo e un alt sfârșit decât în bancul cu iepurașul.
Vă propun această morală, pentru că tot istoria ne arată că există totdeauna și posibilitatea de a face bine individual.
Și nu doar istoria făcută de oameni, ci mai ales istoria făcută de Dumnezeu: după ce a fost răstignit fără vină și după ce a înviat Iisus Hristos a spus: „îndrăzniți!”
*
Merge lupul și cu vulpea prin pădure, îl văd pe iepure. Lupul zice:
- Hai să îi dăm o mamă de bătaie.
- Ne trebuie un motiv.
- Ai dreptate…
- Mergem la el și îl întrebăm unde îi e basca, dacă nu are îl batem.
Cei 2 ies în fața iepurașului: - Iepurașule, unde ți-e basca?
- Păi nu am. Și încep să îl bată.
A două zi, iepurașul vine cu basca pe cap.
Din nou îl văd vulpea și lupul: - Acuma ce să îi facem? Zice lupul. Că și-a luat bască.
- Păi e simplu, îl întrebăm de pantofi.
Merg la iepure și lupul zice: - Mai iepurașule, unde ți-s pantofi?
- Păi nu am. Și iar încep să îl bată.
A treia zi, iepurașul să ascunde, că să audă ce vorbesc vulpea și lupul. - Ce să îl întrebăm azi vulpeo?
- Păi, bască mai mult ca sigur are, pantofi iar, eu zic să îi cerem o țigară.
Și pornesc să îl caute. Îl găsesc și lupul începe: - Iepurașule, ai o țigară?
- Sigur, de care vrei?
- Dar un foc ai?
- Sigur lupule, chibrit sau brichetă?
La care vulpea, ca să iasă din impas: - Da măi iepurașule, basca unde ți-e?