Pe 30 octombrie 2018 se împlinesc 26 de ani de la trecerea la cele veșnice a soților Doina și Ion Aldea-Teodorovici.
Numele lor sunt în inimile a milioane de români de pe ambele maluri ale Prutului. Împreună au scris și au cântat sute de cântece de dragoste pentru credință și identitate națională. Au militat pentru unirea Basarabiei cu România, pentru revenirea la limba română și grafia latină. Din 1982 până în 1992 au colindat satele și orașele românești și basarabene ridicând moralul, dând curaj și speranță celor care au trăit și au gândit românește.
Curajul și dragostea pentru unitate și românism i-a determinat să meargă și pe frontul din Transnistria pentru a încuraja soldații basarabeni:
Prima dată când au mers pe front, împuşcau cazacii şi un glonț a zburat pe lângă urechea lui Ion. A doua oară împuşcau mai puţin, iar soldaţii noştri se ridicaseră pe tranşee pentru a ţine scut ca ei să nu fie împuşcaţi. A treia oară când s-au dus, nu s-a mai auzit nici o împuşcătură şi cazacii se ridicaseră pe tranşee şi ascultau spectacolul. Cântau împreună cu Andrei şi Adrian Păunescu, împreună cu Grigore Vieru cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”, iar cazacii ascultau şi ei, chiar dacă nu înţelegeau cuvintele.
Eugenia Marin
Dacă cineva le spunea să se mai liniștească, ei răspundeau: „Cine o să facă dacă nu noi? Ce să facem, să ne ascundem ca șopârla în nisip?”