Bat clopote cântând reîntregirea

Şi sufletul ia foc în clopotari
Întâi decembrie ne e unirea
Şi strălucirea României Mari.
Mihai Viteazul intră-n Catedrală
Şi are harta Daciei în mâini,
Într-însul Burebista se răscoală
Şi-apoi pe vatra lui se nasc români.Şi iar începe clopotul să bată
Şi sângerează sutele de ani,
În osul naţiei se-aude-o roată
Muşcând din Horea, Cloşca şi Crişan.
Şi iar la Alba Iulia ni-i flancul
Pe care ardem şi ne batem toţi,
Când dinspre Apuseni răsare Iancu
Ca un Iisus Hristos cu chip de moţ.

Dar e un an care nicicând nu trece,
Un an pe care-n veci îl vom dori
O mie nouă sute optsprezece
Al nostru an de fiecare zi.
Ne fie el de-a pururea an-noul
În luptă cu problemele de azi,
Cântam din Alba Iulia eroul
Şi pe-al Unirii re-nviat viteaz.

Cât flamura roş-galbenă-albastră
Ne este prag şi steag şi ideal,
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră,
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal!

Versuri – Adrian Păunescu